Cea mai puternica lectie de viata predata de un cersetor de 8 ani

 

Eram intr-o simpla zi de primavara..

Vremea de afara era una potrivita pentru o iesire, asa ca am pornit la drum.

Ma indreptam usor catre o biserica din oras, acolo unde intentionam sa merg pentru a ma incarca si pentru a ajunge la un echilibru pe plan spiritual.

Imi simteam sufletul incarcat de atatea si atatea lucruri asa ca am decis ca macar 30 minute sa acord atentie gandurilor mele intr-un loc potrivit.

Unele situatii neplacute, dar si stresul din ce in ce mai mare prin care treceam, imi spuneau ca am nevoie de cateva minute petrecute la biserica in liniste.

Aveam in mine dorinta de a ma regasi, de a ma impaca cu mine si de a face putina ordine in mintea mea incarcata de provocarile de zi cu zi. 

Am ajuns acolo, imi spun o rugaciune in gandul meu si multumesc pentru toate cele primite, cand la un moment dat sunt intrerupt de un baiat, subtirel si mic de statura.

Aveam in fata mea un copilas de vreo 8 anisori, slabut, cu haine saracacioase, dar cu o privire blanda si calda.

In clipa imediat urmatoare, un glas duios si usor tremurat imi spune:

„Te rog frumos, crezi ca ai putea sa ma ajuti cu 1 leu?”

Am stat putin si m-am gandit vreme de vreo 10 secunde si parca o voce interioara imi spunea ca in spatele acelui om cu haine saracacioase se ascunde o poveste ce merita toata atentia mea.

Am bagat mana in buzunar si i-am oferit acestuia mai mult decat suma pe care ma rugase initial sa o ofer.

Ii citeam in ochi bucuria si multumirea pe care acesta o simtea si cum pe chipul sau cald i se desenase un zambet, o multumire si o bucurie.

Peste cuvinte de multumire sincere pe care mi le-a adresat, acesta ramane o clipa si ma intreaba daca am doar cinci minute libere in care sa imi explice de ce a facut gestul de a-mi cere acesti bani.

Am ramas putin surprins pentru faptul ca isi dorea sa imi explice acest lucru, privind cu ochii realitatii si comparandu-l cu oricare alt cersetor, isi vazuse scopul indeplinit… asa ca nu mai avea de ce sa mai stea langa mine si mai ales sa imi si dea explicatii in urma gestului sau.

lectie de viata, cersetor

Am decis sa il ascult, desi eram conditionat de timp, dar aveam un sentiment placut alaturi de el.

Presimteam ca in acel copil se ascunde o lectie de viata, o lectie de supravietuire de la care cu siguranta pot invata cate ceva, asa ca am decis sa il las sa isi deschida sufletul in fata unui necunoscut.

Imi spunea cu ochii blanzi si cu un efort nespus sa isi stapaneasca lacrimile, despre familia pe care nu a cunoscut-o niciodata, familie ce nu a avut nici macar bunul simt sa il caute sa se intereseze de soarta lui.

Imi spunea despre frigul ce adesea il indura pe strazi, despre ironiile si rautatile ce se fac la adresa lui de catre oamenii ce nu stiu ce poveste de viata ascunde in sinea sa, oameni ce au avut putin noroc pentru ca s-au nascut in familii ce isi iubesc copiii si nu ii lasa in grija altora sau pe strazi.

Vazand ca il ascult acesta imi spune ca fericirea este la indemana tuturordar de acest lucru nimeni nu este constient.

Oamenii uita sa fie recunoscatori atunci cand au macar o bucatica de fericire, iar el desi trece prin greutati extrem de mari, are momente in care se simte fericit pentru ca a gasit ce sa manance in ziua respectiva.

Imi povesteste ca a mers mult pe drumurile din tara, ascuns in toalete de tren sau furisat intr-un compartiment unde isi poate petrece macar 2-3 ore de somn in liniste si in caldura, pentru ca trupul sau fragil sa poata rezista.

Am ramas surprins sa aud ca in drumul lui, nu uita niciodata sa mearga la biserica sa multumeasca pentru ca a avut ce manca si pentru a fi recunoscator Celui de Sus ca a strans cativa lei si se poate descurca.

Desi nu avea nimic .. nu se plangea de acest lucru.

Se simtea bogat pentru ca are o pereche de incaltari pe care le ingrijeste, haine ce il ajuta sa resimta mai putin frigul si o gentuta in care poarta cu sfintenie cateva iconite, armele sale impotriva vietii crunte ce i-a fost data.

Desi incercat din toate partile, imi spune ca este optimist si increzator intr-un viitor mai bun si crede cu tarie ca viata nu il va uita si intr-o zi va avea un camin unde se va simti apreciat si iubit asa cum iubeste el tot ce il inconjoara.

Am privit in ochii lui si mai ca ma implora sa fiu recunoscator si sa ii invat si pe cei din jur sa fie recunoscatori pentru ceea ce au..

In primul rand pentru ca dorm seara linistiti intr-un patfara teama ca poate maine nu se vor mai destepta sau ca in toiul noptii nu sunt treziti de caini sau de oameni rauvoitori.

Imi spunea cu sinceritate ca „nu ai nici un motiv sa fii tristsa iti legi fericirea de mofturile si dorintele tale, de calatorii in nu stiu ce locuri scumpe si nici de haine costisitoare.”

 Caracterul este cel ce da valoare unui om si nu hainele pe care le poarta.

copil saracAm invatat de la el cat de importanta este familia pe care o am si cat de importanta este recunostinta pe care suntem obligati sa o avem fata de cei ce ne-au dat viata si cu mult sacrificiu ne-au crescut.

Am invatat sa apreciez si mai mult prietenii , oameni dragi ce ii am prin preajma si sa ma rog in fiecare zi pentru ei multumindu-le lor si lui Dumnezeu ca sunt alaturi de mine.

Am invatat ca 1 leu poate aduce un zambet si o lacrima a bucuriei pe fata unui om ce apreciaza cu mult mai mult decat noi banul, cei care cheltuim uneori bani pe tot felul de prostii.

Am invatat ca, pentru a ajunge la un echilibru in viata ta si pentru a trai cu picioarele pe pamant, trebuie sa inveti de la cei saraci ce anume inseamna fericirea si sa dezlegi acele lanturi ce tine trist.

Am invatat de la un copil sarac ca maturizarea nu are nici o legatura cu varsta, ci doar cu povestea vietii si incarcatura situatiilor prin care trecem.

Am invatat prin acest copil sa cunosc mai profund iertarea, pe care cel mic o practica multumindu-I lui Dumnezeu pentru ca a aparut pe aceasta lume datorita parintilor sai desi l-au abandonat si l-au lasat sa se descurce de unul singur.

Am invatat ca fiecare zi din viata mea depinde de mine daca este una fericita sau nu.

Am invatat ca poti avea zeci de lucruri materiale, daca nu apreciezi valorile importante sau daca nu alegi ca ziua de astazi sa fie una fericita, poti ajunge la fel de trist si depresiv chiar si intr-o masina scumpa sau o casa de lux.

Am invatat ca in viata nu trebuie sa te compari cu cel „superior” tie, pentru ca te vei intrista si in gand vei strecura sentimente de ura fata de aproapele tau, ci singura comparatie pe care trebuie sa o faci este doar cea cu tine insuti si sa observi daca astazi ai fost mai bun decat ieri.

Am invatat ca, pentru a avea un lucru, nu este necesar sa suferi mai intai.

Am invatat ca, mancarea pe care tu o arunci ii poate asigura inca o zi din viata unuia sarac.

Am invatat sa pretuiesc hainele pe care le port si diminetile pline de soare si zambetul din ochii fiecaruia.

Dar cel mai important lucru, am invatat ca si eu la randul meu pot invata de la un om care a simtit pe pielea lui hopurile prin care viata l-a purtat si ca fiecare om are in spate o poveste, o poveste plina de emotie, o lectie pentru fiecare dintre noi, asa cum noi toti ar trebui sa fim atenti la cei din jurul nostru.

Sa lasam mandria la o parte si sa strangem mana cu prietenie si respect unor oameni deosebiti pe care viata ni scoate in cale, de la care invatam sa ne respectam, sa pretuim sa multumim si mai ales ne invata cum sa fim fericiti!

Priveste in ochii aproapelui tau si spune-mi daca si tu ai trecut prin situatii asemanatoare.

Astept cu nerabdare comentariul tau pentru ca impreuna sa putem invata unii de la altii, indiferent pe ce pozitie se afla fiecare dintre noi.

Iti astept povestea de viata intr-un comentariu si nu uita ca aceasta poate schimba viata tuturor din aceasta comunitate.

Invatam unii de la ceilalti si evoluam impreuna!

Iti multumesc !

Cu prietenie, Florin Iacob

calatoria banner

19 Comments

  • Avatar

    Paul Melinte

    Reply Reply 27 martie 2014

    Florin, daca ma uit la mine, povestea asta mi se pare incredibila.
    Sau poate ca nu vreau sa recunosc ca nu sunt atat de pozitiv pe cat ma ca cred sau pe cat as vrea sa fiu.
    Oricum ar fi, este o incredibila lectie de viata si pot spune ca „te invidiez” pentru cadoul care ti l-a facut acel copil.
    Adevarul este ca desi ai crezut ca tu i-ai dat lui ceva, nu ai facut decat sa platesti un pret extrem de mic pentru ceva asa de important.

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 28 martie 2014

      Ai dreptate! Pot sa spun ca am fost foarte norocos ca am trecut prin aceasta situatie.

      • Avatar

        Aurelian David

        Reply Reply 2 aprilie 2014

        Buna,Florin!

        Povestea e frumoasa si trista,pe mine ma intereseaza ce ai facut mai departe si ce s-a intamplat cu copilul si cum il pot ajuta.Daca stii cum sa dau de el trimite-mi un mesaj te rog,sau la tel 07******** .Multumesc.

        • Florin Iacob

          Florin Iacob

          Reply Reply 7 aprilie 2014

          Nu am mai dat de el.. din pacate nu mai stiu nimic… sper ca acolo unde este..sa fie bine

  • Avatar

    Sava

    Reply Reply 28 martie 2014

    V-ați luat nasol. E plin de țig*** sensibili cu povești de viață înduioșătoare pentru babele care se uită la telenovele. Nu le mai dați bani, mai bine dați-le ceva de mâncare dacă sunteți de părere că se merită. Să vă mo**ă rasa de împ***i!

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 28 martie 2014

      Am cenzurat putin comentariul datorita limbajului. Opinia va apartine. O zi buna!

      • Avatar

        rodica

        Reply Reply 7 aprilie 2014

        cine nu a aflat inca de zicala cum ca important este sa _l inveti cum sa prinda pestele nu sa _i dai pestele

        • Florin Iacob

          Florin Iacob

          Reply Reply 12 decembrie 2014

          Cunosc aceasta zicala Rodica, dar nu o putem aplica de fiecare data 🙂

          Modul de supravietuire al copilului si lectia de viata m-au impresionat 🙂

  • Avatar

    Toma Maria

    Reply Reply 30 martie 2014

    Daca stii unde pota gasii baistul te rog sa ma contactezi 🙂 pt ca vreau sa-l ajut. Multumesc

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 30 martie 2014

      Si eu as vrea sa il mai intalnesc, dar nu cred ca mai am ocazia. Am trecut pe acolo chiar si astazi si nu l-am mai vazut.

      Sper si vreau sa cred ca acolo unde se afla e in siguranta si cineva are grija de el.

  • Avatar

    mihaela cocian

    Reply Reply 4 aprilie 2014

    Sa ne rugam la D-zeu sa-i poarte de grija lui si atitor copilasi si nevoiasi. Nu uitati sa va rugati in fiecare zi Domnului ptr. familiile voastre si ptr. tori ceilalti. A fost un gest frumos ca i=ai dat un banut si ca l-ai ascultat.

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 12 decembrie 2014

      Buna Mihaela!
      Mi-a placut mesajul tau si invatamintele tale. Iti multumesc!

  • Avatar

    Geta Anghel

    Reply Reply 11 aprilie 2014

    Este intradevar o poveste din care putem invata. Chiar daca nu sunt multi care inteleg profunzimea celor relatate, consider ca fiecare se conduce dupa propriile principii de viata.
    Si eu dau bani cersetorilor sau mancare si nu mi se pare ca fac rau. Imi place sa ajut…si de multe ori in acel om napastuit de soarta, am impresia ca se ascunde Domnul..pentru a -mi testa bunatatea.
    Spun asta …pentru ca am citit cu fiul meu de 11 ani o poveste din cartea de Religie. Povestea spunea ca intr-un sat locuia o femeie care ajuta pe toata lumea cum putea: cocea paine, le scoatea apa din fantana, era tare, tare saritoare. Dorinta ei era ca intr-o zi sa-i vina Domnul la masa si se tot ruga pentru implinirea acesteia. Domnul i-a raspuns in vis spunandu-i ca va veni peste doua zile. Femeia bucuroasa, a inceput sa faca pregatiri. In ziua cu pricina era tare nerabdatoare si foarte pregatita, cu bucate alese pe masa si curatenie. La poarta a batut o fetita orfana sa ceara un coltuc de paine…femeia a repezit-o si i-a spus sa vina in alta zi ca azi are un oaspete de seama. Apoi i-a batut la poarta un cersetor cu care a procedat la fel, urmat de o mama cu 5 copii. Pe toti i-a indepartat , spunandu-le ca in acea zi are de primit un oaspete de seama. Insa ziua a trecut si „oaspetele” asteptat de femeie nu a aparut, aceasta fiind tare mahnita. In somn , Domnul i-a dat raspuns la framantarile sale: „am venit de trei ori la poarta ta si nu m-ai primit…asa ca nu ma mai astepta” . Atunci a inteles femeia ca, de fapt, Domnul i-a batut la poarta…sub diferite infatisari.
    Morala se poate intelege usor…
    Stiu ca sunt multi care traiesc din cersit, dar in spatele multora se afla o poveste crunta de viata! Depinde de fiecare dintre noi cum interpretam lucrurile.

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 12 decembrie 2014

      Am ramas placut impresionat de povestea relatata. Ai mare dreptate si putem invata o multime de lucruri bune din ea. Iti multumesc mult.

  • Avatar

    Anna

    Reply Reply 12 aprilie 2014

    O poveste (realitate) care mi-a adus lacrimi in ochi. O lecție asemănătoare am primit si eu acum câteva luni de la o doamna care are 101 ani ( da, am scris bine 101 🙂 ). Am avut grija de dansa câteva saptamâni , si deși memoria pe termen scurt nu-i mai funcționa foarte bine, cea pe termen lung era mai buna. Am ajuns la dansa intr-un moment al vieții cand ma încerca viata , imi pierdusem locul de munca, etc. Cand scriu aceste rânduri zâmbesc si am si lacrimi in ochi , dar atunci mi-a fost fr

  • Avatar

    Anna

    Reply Reply 12 aprilie 2014

    Cred ca am postat un comentariu neterminat :). Daca apare , voi încerca sa continui aici. Doamna avea (are) 101 ani, niciodată nu ma mai întâlnisem cu cineva asa înaintat in vârsta si nu știam la ce sa ma aștept. Dar va pot spune ca m-a suprins plăcut. In fiecare zi, trebuia sa Ieșim la plimbare aproximativ o ora, si dansa mergea pe picioarele ei. Aproape in fiecare zi cand ieșeam la plimbare imi spunea ca ii este dor de fiul ei, si eu ii explicam ca mai sunt doar câteva zile pana vine( fiul ei venea in fiecare duminica seara ). Se liniștea câteva minute si se părea ca uitase ce am vorbit dar deodată începea sa imi zica : la ce imi folosesc banii? Uite in loc sa fiu cu fiul meu, stau cu tine ( nu te supăra , nu vreau sa te superi), daca aveam grija de el cand eram tânara , poate steatea cu mine. Dar mie mi-au trebuit cariera si banii…
    Aceste lucruri mi le spunea in fiecare zi, cateodata de trei patru ori pe zi. M-a socat, pentru ca in momentul acela simteam ca daca eu as avea bani, ar fi totul mai ușor. Mi- a dat o lecție de viata. Nu contează daca ai bani, daca nu ai liniște sufleteasca , nu ai nimic. Am stat doar câteva săptămîni acolo, dar Tristețea din ochii ei nu o pot uita…

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 24 aprilie 2014

      O adevarata lectie de viata pentru noi toti!

      Va multumim pentru impartasirea acestei experiente din care cu totii avem de invatat!

      O zi minunata!

  • Avatar

    Mihaela

    Reply Reply 3 aprilie 2015

    :'( m-a pus pe ganduri. 🙁
    Am ajuns la concluzia ca trebuie sa ma bucur de viata pe care o am. 🙁

    • Florin Iacob

      Florin Iacob

      Reply Reply 3 aprilie 2015

      ma bucur sa aud asta! incepe sa te bucuri de viata pe care o ai 😀

Leave A Response

* Denotes Required Field