Cum poti trece mai usor peste depresie

Abia implinisem 18 ani.

Ma aflam in punctul in care viata mea, trecea la un alt nivel.

Deveneam major, aveam o mai mare responsabilitate asupra vietii, lucru ce imi dadea fiori numai cand ma gandeam.

Nu ma temeam pentru faptul ca am sa dau socoteala pentru actiunile mele.

Nu s-a pus niciodata problema de acest lucru pentru ca am stiut mereu sa stau departe de orice este ilegal si nu am avut niciodata probleme cu legea.

Eram temator pentru lucrurile ce urmau sa vina de acum inainte, pentru acele situatii in care am sa devin mai responsabil si mai implicat si imi doream sa realizez cat mai multe lucruri bune.

Perioada din jurul varstei de 18 ani era un prilej pentru toti ceilalti sa fie un moment de bucurie, de o libertate pe care o resimteau si de ridicarea acelor bariere pe care le aveau.

Era perioada aceea frumoasa a liceului in care petreceam cat mai des alaturi de fiecare coleg ce implinea frumoasa varsta 18 ani si ne bucuram impreuna de petreceri in fiecare luna.

Aparent totul era bine insa in sufletul meu existau numerosi spini ce imi influentau intr-un mod negativ fiecare zi.

Cand eram inconjurat de oameni imi placea sa par genul acela de om ce nu pare sa aiba nici un fel de probleme si indiferent de starea pe care o aveam, imi placea sa par vesel in compania altora.

Nu imi deschideam sufletul deloc.

Chiar daca imi doream acest lucru, nu prea aveam cum sa il fac, pentru ca nu aveam alaturi de mine prieteni de incredere.

Imediat dupa majorat aveam sa trec printr-o perioada extrem de dificila.

Traisem o dezamagire profunda ce mi-a zguduit intregul suflet si a reusit “sa ma puna la pamant.”

Gandeam destul de matur in vremea aceea.

Inca de mic avuseseram probleme si lucruri ce ma nemultumeau dar simteam ca evenimentul traumatizant prin care treceam era prea mult pentru mine.

Nu imi gaseam locul, erau multe lucruri pe care nu le intelegeam la momentul potrivit, nu imi mai vedeam absolut deloc misiunea pe acest pamant.

Aveam sa cad intr-o depresie severa ce avea sa puna stapanire pe intreaga viata.

Toate aceste lucruri se intamplau intr-o perioada in care nu ma cunosteam absolut deloc, nu intelegeam multe lucruri despre cum anume functioneaza mintea omului si nu aveam nici cunostinte despre modul in care ma pot elibera de aceasta povara.

Ca dupa o furtuna puternica ce avea sa imi tranteasca la pamant toate visurile si sperantele mele, incepeam sa imi dau seama cat de inutil eram la momentul respectiv.

Ma simteam ca un om al carui suflet i l-ai scos afara si nu mai aveam nici macar o urma de speranta ca lucrurile se vor indrepta.

Ma simteam trist, din ce in ce mai rau, slabit si dezamagit…

Stiam ca o sa urmeze ceva foarte greu de suportat iar la vremea respectiva nu ma consideram in stare ca am sa trec si a sa reusesc sa ajung la un echilibru si mai mult, sa invat o lectie puternica din spatele acestei depresii severe, ce era prea mult pentru un tanar de 18 ani.

Aveam sentimente puternice de singuratate si de tristete.

Imi lipsea complet cheful si dorinta de a mai trai si ma cufundam prea des in lacrimi.

Chiar daca sunt baiat, nu imi este rusine sa recunosc ca am trecut printr-o perioada extrem de dificila si mi-a fost foarte greu intr-un anumit moment al vietii.

Depresia nu este ceva cu care sa ne fie rusine.

I se poate intampla oricui intr-un anumit moment din viata, fie in urma unui eveniment traumatizant ( pierderea unei persoane dragi, pierderea partenerului de cuplu, concedierea de la locul de munca, pierderea unui prieten, absenta unui suport social sau greutati financiare ori alte evenimente si situatii de viata negative) fie fara nici un motiv vizibil dar care se ascunde in interiorul nostru.

Fiecare zi pentru mine era la fel, eram agitat, nelinistit si nu imi gaseam locul in casa.

Imi doream sa plec afara dar nici acolo nu ma regaseam si nu puteam sa ma calmez.

Oriunde mergeam nu aveam cum sa fug de mine si de tot ceea ce imi era dat sa trec.

Pofta de mancare nu mai aveam, iar daca reuseam pana la urma sa mananc cate ceva era un eveniment important.

Cand sufletul “iti este pus in pioneze”, ai observat ca nu mai ai chef sa faci absolut nimic, stai si astepti pur si simplu sa vina ceva dar nu stii nici tu prea bine ceea ce iti doresti.

Ramai confuz intr-un orizont neclar.

Ma macinau foarte mult gandurile negative, obsedante chiar, pe care mi le repetam in minte si care reuseau sa imi adanceasca si mai mult viata greu incercata pe care o aveam.

Orice efort oricat de mic pe care aveam sa il fac mi se parea extrem de greu de realizat, imi disparuse placerea de a realiza chiar si acele lucruri ce imi faceau placere si ma cufundam printre lacrimi in cea mai neagra perioada a vietii mele.

In cazul unei depresii, de cele mai multe ori greutatiile se tin lant.

In situatia mea nici pe alte planuri lucrurile nu erau tocmai bune si aveau sa vina toate dintr-o data, fapt ce imi apasa si mai mult peste sufletul meu.

Resimteam o lipsa financiara destul de puternica, ma simteam singur si lipsit de orice ajutor, nu aveam cu cine sa discut despre cum anume ma simt.

Parintii ma intelegeau, incercau mereu sa ma distraga de la situatia asta dar nici ei nu stiau cum anume sa ma ajute sa trec mai repede peste aceasta etapa.

Mi se derulau in minte sentimente puternice de culpabilitate si ma simteam vinovat de situatia prin care treceam.

Noaptea nu puteam sa adorm, atipeam aproape de dimineata iar cand ma trezeam urma inca o zi in care nu ma regaseam si nu ma recunosteam.

A urmat cateva luni in care parca viata mea era pusa pe pauza iar eu condamnat la nefericire.

In cazul depresiei, asa cum ai observat, se apeleaza la tratament medicamentos pe care medicul il recomanda pentru a ameliora aceste stari si pentru a obtine o evolutie favorabila a pacientului.

Medicamentele ajuta, insa la vremea aceea, medicul la care cu presiunea familiei am ajuns, reusea ca prin tratamentul prin care mi-l dadea sa ma tranchilizeze efectiv.

Eram precum un caine pe care l-au sedat hingherii pentru a putea sa il bage in cusca. 🙂

Astfel in acea perioada eram tranchilizat.

Ma trezeam doar sa mananc putin si sa imi iau pastilele iar mai apoi adomeam de efectul puternic al tratamentului.

A fost o perioada grea in care m-am conformat acestui nepotrivit comportament in care eram indrumat sa urmez un tratament ce ma doboara si mai mult si imi mareste numarul orelor dormite, pe ideea ca prin somn uiti viata grea pe care o traiesti.

In cazul depresiei, din punctul meu de vedere, un tratament medicamentos fara sa fie insotit de psihoterapie nu te ajuta prea mult.

Psihoterapia te ajuta mai mult decat orice pentru ca psihologul analizeaza impreuna cu tine situatiile prin care treci si iti corecteaza modul in care gandesti, aducandu-te cu picioarele pe pamant si iti deschide ochii realitatii.

In cazul pastilelor majoritatea dau dependenta si reactii adverse, dar in cazul psihoterapiei cognitiv comportamentale rezultatele sunt favorabile pe termen lung.

In cadrul sedintelor are loc o restructurare a gandurilor tale iar terapeutul te ajuta sa iti formezi un nou mod de gandire si te ajuta sa il urmezi.

In cazul psihoterapiei cognitiv comportamentale, sansele de recadere sunt mici pentru ca in tot acest timp pacientul in cauza isi formeaza noi legaturi in mintea sa si un nou mod de a intelege si privi tot ce il inconjoara.

Asa cum banuiesc ca stii, din pacate statul nu ofera prin asigurarile sociale, servicii oferite de cabinete psihologice ce dupa parerea mea ar rezolva si ar preveni multe dintre afectiunile fizice.

Si iata cum eu, cu un tratament prea puternic pentru corpul meu si o situatie ce imi apasa sufletul, nu aveam banii necesari pentru a merge la un psiholog ( asa cum probabil cunosti, sedintele de psihoterapie sunt destul de costisitoare si necesita un numar de minim 10-15  pentru a avea rezultat, mai ales in cazul depresiei unde lucrurile sunt putin mai complicate) iar asta in final nu m-a oprit sa pot sa resusesc singur sa imi imbunatatesc conditia.

Chiar daca ma simteam in continuare destul de rau, aveam totusi sa incep sa gandesc si mai matur in fata situatiei dificile in care eram pus.

Atunci cand treci prin depresie, in primele zile si saptamani iti este greu sa privesti in fata si sa incerci te ajuti.

Cand ai toate acele stari tensionate, dificultatea de a vedea peste zidul din fata ta este si mai mare si astfel iti este greu sa te gandesti la viitor.

Ce am facut si cum am decis sa ma ajut?

In cateva zile iti ofer continuarea acestui articol unde am sa iti dau 7 sfaturi puternice ce te ajuta sa treci mai usor peste depresie si te ajuta sa iti schimbi modul in care gandesti.

M-am gandit ca sunt foarte multe persoane ce au nevoie de cateva sfaturi de a trece mai usor peste depresie dar care nu isi permit un tratament individual de terapie asa ca am decis sa ofer acestora o raza de lumina, o doza de speranta si de optimism si sa le ofer certitudinea ca atunci cand isi propun cu adevarat sa faca schimbari in viata lor, ies invingatori chiar si din lupta cu cei mai mari inamici, asa cum este si depresia.

Afla primul cand am scris articolul abonandu-te la newsletter-ul nostru accesand banner-ul de mai jos.

banner jos

Comenteaza pe Facebook

Un comentariu la „Cum poti trece mai usor peste depresie”

  1. Pingback: 7 actiuni uitate pentru a rupe lantul care te tine in depresie |

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *